28 iulie 2008

Drumul muştarului (Rubrica lui Julius)

O surpriza plăcută mi-a făcut amicul meu şi fostul coleg de breaslă Julius Constantinescu, truditor cu "stiloul" (citeşte "tastatura") la cotidianul 7 Plus, din Bucureşti! Prin condeiul său, blogul meu a plecat din spaţiul virtual dând subiect articolului următor care apare tipărit marţi, 29 iulie:


Drumul mustarului
Julius Constantinescu

Micuta comunitate a romanilor din oraselului austriac Westendorf numara doar patru oameni (care, desi pare ciudat, nu-s trei in puscarie si unul la cersit). Unul dintre ei e amicul meu Lucian, ardelean cu nostalgia Imperiului care si-a implinit singur visul de a avea capitala la Viena. Asa. Si cum statea imperialistul Lucian intr-o zi si se plictisea, ca-n Austria, dupa cum sigur stiti, nu se-ntimpla niciodata nimic, il suna un alt sfert al comunitatii romanesti din Westendorf, Raluca: “Luci draga, imi faci si mie un serviciu? Poti sa-mi faci rost de ceva din tara?”. Imperialistul Luci, pe care austriecii inca n-au reusit sa-l asimileze complet, ca altfel clar ii trintea telefonul in nas, isi exprima disponibilitatea s-o ajute, afara de un singur caz: “Numai tigari sa nu vrei, ca pe toti ii rog sa-mi aduca mie tigari. De-alea nu-ti dau”. “Nu, ma, mustar vreau. Da’ de-ala de Tecuci, la pahar de plastic”. Asta, sa cada pe jos: “Da’ ce-are, ma, special mustarul de Tecuci? Nu e din ala penal? Nu e ala care curge?”. “Bai, o fi, da’ astia p-aci habar n-au ce-i ala mustar”.
A doua zi, amicul si imperialistul Luci se duce la supermarket, sa verifice personal inferioritatea mustarului austriac in fata mustarului romanesc la pahar de plastic, atit de apreciat de iubitorii micilor la carton din Tecuci. Si, dupa ce testeaza vreo trei mostre de mustar imperialist, comercializat cu aroganta in sticlute fandosite, verdictul saiu cade ca o lovitura de maciuca in capul productiei locale de mustar: “Bai frate, au astia un mustar de cacat de nu se poate”.
Peste o saptamina, ii soseste din Romania primul lot de mustar de Tecuci, adus de niste amici. Momentan, s-a hotarit sa-i spuna fetei ca n-a gasit pe nimeni dispus sa se care cu mustarul dupa el prin Austria. Iar daca se prinde si se-apuca sa-i faca scandal, va trebui sa-i spuna adevarul: el nu face comisione pentru toti romanii!


julius@gruppo-maxima.ro
http://www.7plus.ro/?arhiva=29/07/2008&id=9031

3 comentarii:

Red Team Racing spunea...

Un pic editat articolul...da' pe buna dreptate. Cat despre mustar, sper ca o sa ii dai si tipei mustar din Romania.

LucianStanciu spunea...

clar! merită un pahar de muştar şi numai ptr câte patimi a stârnit muşatrul ăsta de Tecuci!

TheCraft spunea...

Recunosc: pentru prima data in viata, astazi m-am uitat la orasul de provenienta al mustarului din raft inainte de a-l cumpara. Si am luat de Tecuci, de curiozitate. Inca nu l-am gustat, dar am asteptari marete de la el :)