15 august 2008

Cât de rău e să faci bine?

Fumez mult! Din fericire, nu fumez în birou! Ies, de fiecare dată, pe terasă! Astăzi, la un moment dat, am văzut în srumieră un gândac! Este un gândac zburător, cu spatele ca o platoşă, pe care dacă îl atingi îţi miroase mâna îngrozitor câteva ore! Aşa cum spuneam, gândacul a aterizat în scrumieră! Ştiind cum pute, l-am lăsat acolo, în plata Domnului, să se descurce cum poate. Ieşind la încă o ţigară, gândacul tot acolo, acum întors pe spate şi dând din picioare. Cu ţigara neaprinsă l-am întors pe burtă! Am fumat şi am plecat. Am ieşit din nou la ţigară, gândacul tot acolo! Cu un băţ l-am ajutat să iasă. De pe masă l-am aruncat pe podea, să plece! A căzut cu burta în sus. L-am întors şi a luat-o la goană! Ghinion! Un client tocmai trecea şi l-a călcat, făcându-l zob!
Stau şi mă gândesc: dacă nu doream să-l ajut şi-l lăsam în srumieră încă câteva ore, timp în care mai fumam câteva ţigări şi se putea căţăra pe mucuri să iasă din scrumieră, poate era încă în viaţă! Aşa, cu ajutorul meu, a murit subit!
De multe ori suntem ajutaţi în viaţă şi apoi dăm cu capul de nu ne vedem! De parcă era mai bine să nu fi fost ajutaţi, să nu fi ajuns altundeva decât acolo unde ne era locul, unde ne găsisem locul! Cu ajutorul cuiva, am făcut un pas! Apoi, pasul a fost fatal! Fără ajutorul acelui cuiva, nu am fi ajuns la deznodământul fatal!
De multe ori poate suntem ajutaţi şi nici binefăcătorul nostru nu ştie cât rău ne face! La fel cum i-am făcut eu gândacului!
Îi mulţumesc lui Dumnezeu că nu am prea fost ajutat în viaţă! Şi, cel puţin o dată, ştiu că "binefăcătorul meu" a făcut precum eu cu gândacul! M-a ajutat să-mi fie mai rău! Cu diferenţa că eu nu ştiam ce va urma să i se întâmple gândacului! Binefăcătorul meu ştia ce va urma!
Oricum lui (sau ei, ca să poată zice din nou anonimul idiot de la Geoagiu care tot posta comentarii că nu dau nume, nici indicii, nici nu doresc să intru în concret) îi mulţumesc că din ajutorul său, urmat de un mic dezastru, am ieşit întărit şi mai pregătit pentru viaţă...
Noroc că nu a apărut nimeni, atunci, să calce pe mine...

3 comentarii:

Roxana spunea...

OOOO!!!!
Ce productiv este week-endul acesta!!!Se vede ca ai fost ocupat si ca ti-a lipsit scrisul.
Pot sa iti multumesc eu pt toate florile si urarile de Sf.Maria,chiar daca nu ma cheama Maria?
Mi se pare ft frumos gestul tau.

to-morrow spunea...

Povestirea despre gandac m-a facut sa imi aduc aminte de o parabola care circula candva pe net dar care se refera la situatia inversa: un chinez avea un magar care a cazut intr-o groapa mult prea adanca. Vazand ca nu poate sa il scoata de acolo, chinezul a inceput sa arunce cu pamant in animal. Vecinii chinezului au venit si au procedat la fel. Dar...stupoare! Animalul a batatorit pamantul care venea peste el si astfel a reusit sa iasa din groapa. Morala era ca uneori, cand ti se face rau, de fapt chestia asta te poate ajuta :) Sau cum sa treci de vicisitudinile vietii.

LucianStanciu spunea...

Roxana, ce trebuie sa fac sa te conving sa incepi sa scrii pe blogul tau?
to-morrow, sa sti ca si abordarea inversa este perfect adevarata! De cate ori oare nu iesim mai intriti din confruntarile cu cei care ne doresc raul...